áprig

adj. m. (sil. -prig), pl. áprigi; f. sg. áprigã, pl. áprige

Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.

Look at other dictionaries:

  • aprig — ÁPRIG, Ă, aprigi, ge, adj. 1. (Adesea adverbial) Iute, înfocat, nestăpânit. 2. (Adesea adverbial) Aspru2, crunt, nemilos, înverşunat. 3. Lacom, hrăpăreţ. Om aprig la câştig. 4. fig. (înv.; despre un loc, un teritoriu etc.) Care este greu de… …   Dicționar Român

  • fugos — FUGÓS, OÁSĂ, fugoşi, oase, adj. (Franţuzism, rar) Care are o fire iute; aprig, impetuos. – Din fr. fougueux. Trimis de zaraza joe, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  fugós adj. m., pl. fugóşi; f. sg. fugoásă, pl …   Dicționar Român

  • sălbatic — SĂLBÁTIC, Ă, sălbatici, ce, adj., s.m. şi f. I. adj. 1. (Despre animale) Care nu este domesticit sau îmblânzit; p. ext. greu de stăpânit, nedomolit, aprig, focos. ♦ (Despre ochi, privire etc.) Care exprimă nelinişte, spaimă sau violenţă,… …   Dicționar Român

  • dârz — DÂRZ, Ă, dârji, ze, adj. (Despre fiinţe sau mănifestările lor) 1. Îndrăzneţ, curajos, cutezător. ♢ Aprig, înverşunat. Luptă dârză. 2. Neînduplecat, neclintit; p. ext. îndărătnic, încăpăţânat. 3. Mândru, semeţ, ţanţoş. [pl. şi: (m.) dârzi, (f.)… …   Dicționar Român

  • sireap — SIREÁP, Ă, sirepi, e, adj. 1. (Despre cai) Iute, năvalnic, greu de stăpânit; sălbatic. 2. (reg.; în sintagma) Floare sireapă = semn alb pe care îl au unii cai în frunte. [var. : (reg.) sirép, sireápă, adj.] – Din sl. sverĕpŭ. Trimis de… …   Dicționar Român

  • tare — TÁRE1 adv. 1. Foarte, mult, extrem. ♢ (Pe lângă adjective sau adverbe, ajută la formarea superlativului). Îţi voi rămânea tare recunoscător (ODOBESCU). 2. Cu forţă, cu intensitate, cu putere. 3. (Pe lângă verbe ca «a vorbi», «a spune», «a cânta»… …   Dicționar Român

  • vehement — VEHEMÉNT, Ă, vehemenţi, te, adj. (Despre oameni şi manifestările lor) Violent, impetuos, furtunos. – Din fr. véhément, lat. vehemens, ntis. Trimis de cornel, 02.03.2004. Sursa: DEX 98  VEHEMÉNT adj. 1. viguros, violent, virulent. (Un protest… …   Dicționar Român

  • viforos — VIFORÓS, OÁSĂ, viforoşi, oase, adj. (pop.) Furtunos, vijelios; (despre vânt) care bate cu putere; (despre vânt, nori) care aduce vifor; fig. aprig, năvalnic; agitat, tulbure; viforatic. – Vifor + suf. os. Trimis de oprocopiuc, 13.09.2007. Sursa:… …   Dicționar Român

  • vijelios — VIJELIÓS, OÁSĂ, vijelioşi, oase, adj. 1. Cu vijelie; ca vijelia; năvalnic. ♦ Bătut de furtună, bântuit de vijelie. 2. fig. Violent, impetuos, aprig. [pr.: li os] – Vijelie + suf. os. Trimis de RACAI, 30.09.2003. Sursa: DEX 98  VIJELIÓS adj. v.… …   Dicționar Român

  • zmeios — ZMEIÓS, OASĂ, zmeioşi, oase, adj. (Rar) Ca un zmeu (I 1); aprig, focos. – Zmeu + suf. os. Trimis de valeriu, 02.06.2003. Sursa: DEX 98  ZMEIÓS, OÁSĂ, zmeióşi, oáse, adj. (Rar, mai ales despre cai) zmeios. Trimis de tavi, 10.10.2006. Sursa: DLRLC …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”

We are using cookies for the best presentation of our site. Continuing to use this site, you agree with this.